Comisia Europeană a publicat în septembrie trei noi rapoarte ale EGTOP – Grupul de experți pentru consiliere tehnică privind producția ecologică, cu implicații pentru protecția plantelor, fertilizare, creșterea porcilor și vinificația ecologică.
Rapoartele au fost publicate pe 4, 17 și 18 septembrie 2026. EGTOP este grupul de experți independenți pe care Comisia Europeană îl consultă înainte de modificarea listelor de produse, substanțe și practici permise în agricultura ecologică. Recomandările sale nu modifică automat legislația, dar stau frecvent la baza viitoarelor modificări ale regulilor europene.
EGTOP respinge autorizarea unui nou piretroid sintetic în agricultura ecologică
Italia a cerut autorizarea esfenvaleratului, un insecticid piretroid sintetic, pentru utilizarea în capcane împotriva muștei mediteraneene a fructelor (Ceratitis capitata).
EGTOP recomandă clar să nu fie introdus esfenvaleratul pe lista substanțelor permise în agricultura ecologică.
Substanța este de origine sintetică, nu apare în natură și, deși este autorizată în agricultura convențională în mai multe state membre, este clasificată la nivel european drept „candidat pentru substituire”, între altele din cauza potențialului de bioacumulare și a toxicității ridicate pentru organismele nevizate. Esfenvaleratul nu a fost autorizat până acum în agricultura ecologică din UE.
Mai mult, experții cer din nou reevaluarea celorlalte două piretroide sintetice care sunt încă permise, în anumite condiții, în capcanele folosite în agricultura ecologică: deltametrinul și lambda-cihalotrinul.
Raportul analizează și alternative pentru combaterea Ceratitis capitata, o problemă care poate deveni tot mai importantă în Europa odată cu schimbările climatice: plase de protecție, îndepărtarea fructelor infestate, recoltarea timpurie, controlul biologic, caolinul, capcanele fără insecticide sintetice și anumite produse deja utilizabile în agricultura ecologică.
Un fertilizant cu fosfor recuperat din cenușa nămolurilor de epurare primește aviz favorabil
În același raport, Austria a solicitat evaluarea unui fosfat calcinat ca fertilizant.
EGTOP recomandă introducerea pe lista fertilizanților permisibili în agricultura ecologică a fosfatului de calciu-sodiu – CaNaPO₄ – obținut din cenușa nămolurilor de epurare.
Experții propun aceleași condiții care se aplică deja fosfatului de calciu: materia trebuie să provină din cenușa nămolurilor de epurare, iar produsul trebuie să respecte cerințele legislației europene privind fertilizanții.
Este importantă diferența: nu se propune utilizarea nămolului de epurare ca atare în agricultura ecologică, ci recuperarea fosforului din cenușa rezultată, după procesare.
Direcția este interesantă și din perspectiva economiei circulare: fosforul este recuperat dintr-un flux de deșeuri și transformat într-o formă fertilizantă utilizabilă de plante.
EGTOP nu vrea încă autorizarea automată a tuturor substanțelor cu risc redus
Comisia Europeană a pus experților și o întrebare mai largă: dacă substanțele de bază și cele considerate cu risc redus, provenite din plante, alge, animale, microorganisme sau minerale, ar putea fi acceptate automat în agricultura ecologică atunci când îndeplinesc anumite criterii.
Răspunsul EGTOP este, pentru moment, nu.
Experții consideră că nu ar trebui introdusă încă o autorizare automată generală. Ei propun menținerea mecanismului actual pentru anumite substanțe de bază de origine vegetală și animală, iar pe termen mediu sugerează o evaluare EGTOP simplificată, de la caz la caz, bazată pe origine, modul de fabricație, posibilele efecte negative și existența alternativelor.
Pe termen mai lung, EGTOP propune chiar introducerea unui fel de „organic check” în procesul de evaluare EFSA pentru substanțele de bază și cele cu risc redus.
Porcii bio crescuți „pe paie”: sistemul are avantaje, dar apare problema curții exterioare acoperite
Al doilea raport, publicat pe 17 septembrie, analizează sistemul francez de creștere a porcilor ecologici denumit „all-straw” sau „tout paille”.
În acest sistem, atât zona interioară, cât și zona de exercițiu sunt amenajate cu strat gros de paie, iar zona exterioară poate fi complet acoperită, rămânând deschisă lateral.
EGTOP recunoaște mai multe avantaje ale acestui sistem. Stratul gros de paie oferă confort pentru odihnă, permite comportamente de explorare, poate reduce tulburările de comportament și protejează animalele în perioadele reci.
Acoperirea zonei exterioare poate avea, de asemenea, avantaje: protecție împotriva radiației solare excesive și a precipitațiilor, menținerea paielor în stare mai bună și, în anumite condiții, reducerea pierderilor de nutrienți, a scurgerilor și a levigării azotului.
Raportul atrage însă atenția că pardoseala integral acoperită cu paie nu oferă întotdeauna posibilități suficiente de termoreglare în perioadele foarte calde, iar o zonă exterioară complet acoperită poate limita contactul animalelor cu condițiile specifice mediului exterior.
Concluzia cea mai importantă pentru crescători este că, deși sistemul francez „tot pe paie” are avantaje reale pentru bunăstarea animalelor și pentru gestionarea dejecțiilor, zona exterioară complet acoperită nu este compatibilă cu interpretarea actuală predominantă a legislației ecologice europene, care prevede că spațiile în aer liber pot fi doar parțial acoperite.
În același timp, EGTOP sugerează că viitoarele reguli ar trebui să se bazeze mai puțin pe condiții constructive rigide și mai mult pe rezultatele efective privind bunăstarea animalelor, mediul și funcționalitatea sistemului.
Cu alte cuvinte, experții nu resping sistemul „tot pe paie”; dimpotrivă, îi recunosc avantajele, dar consideră că actualele reguli privind accesul real la exterior trebuie respectate.
Vinul ecologic: celuloză și enzime noi propuse pentru autorizare
Cel de-al treilea raport, Wine III, a fost publicat pe 18 septembrie 2026.
Printre dosarele oficiale transmise EGTOP pentru acest ciclu de evaluare se află două solicitări franceze foarte concrete.
Prima privește celuloza microcristalină și celuloza pulbere.
În prezent, legislația ecologică permite celuloza în anumite utilizări legate de filtrare. Franța a solicitat extinderea utilizării celulozei microcristaline și pentru clarificarea musturilor, precum și posibilitatea utilizării celulozei pulbere după autorizarea acesteia în vinificația convențională.
Argumentul prezentat este că celuloza funcționează ca auxiliar tehnologic și suport inert și nu rămâne ca ingredient în produsul finit.
A doua solicitare privește enzimele beta-glucanaze.
Acestea sunt utilizate pentru a facilita filtrarea musturilor și vinurilor, în special în cazul vinurilor albe licoroase și al vinurilor roșii obținute din struguri afectați de Botrytis cinerea. Fungul produce glucani care pot îngreuna filtrarea.
Dosarul francez arată că beta-glucanazele pot fi obținute prin fermentarea ciupercii Trichoderma, fără organisme modificate genetic. În prezent, în vinificația ecologică sunt autorizate anumite preparate enzimatice pectolitice pentru clarificare, dar beta-glucanazele nu se află pe lista celor autorizate.
Comisia franceză pentru vin ecologic s-a pronunțat în favoarea beta-glucanazelor, dar a făcut o diferență importantă: nu susține autorizarea beta-glucozidazelor, enzime utilizate pentru intensificarea extracției aromelor.
Publicarea raportului EGTOP Wine III nu înseamnă, în sine, că aceste noi utilizări au devenit deja permise în vinificația ecologică. Pentru ca ele să poată fi folosite legal este necesară modificarea corespunzătoare a legislației europene.
Ce trebuie urmărit în continuare
Cele trei rapoarte arată câteva direcții clare: EGTOP rămâne prudent în privința pesticidelor sintetice, este mai deschis utilizării nutrienților recuperați prin tehnologii de reciclare și încearcă să adapteze regulile agriculturii ecologice la noi sisteme de creștere și tehnologii de procesare, fără a elimina principiile de bază ale sistemului bio.
Pentru fermieri și procesatori, însă, recomandare EGTOP nu înseamnă încă autorizare. Comisia Europeană trebuie să decidă dacă și în ce formă recomandările vor fi introduse în Regulamentul (UE) 2021/1165 sau în celelalte acte care reglementează producția ecologică.