Noul program de guvernare pentru perioada 2026–2028 prevede extinderea agriculturii ecologice la 800.000 de hectare până în 2030. Obiectivul este însă aproape atins: potrivit datelor prezentate în septembrie 2026 de reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), România avea deja aproximativ 799.200 de hectare în sistem ecologic în 2025. Diferența până la ținta guvernamentală este de numai 800 de hectare.
Programul cabinetului Luca Niculescu, aprobat de Parlament la 20 octombrie 2026, include obiectivul la măsura M8 – „Zootehnie, legume, zona montană și agricultura ecologică”.
Ținta nu este însă nouă. Cele 800.000 de hectare figurau deja în Planul național de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice din România, elaborat de MADR în 2023, reprezentând aproximativ 6% din suprafața agricolă utilizată a țării.
Cum a evoluat suprafața agriculturii ecologice
Datele Eurostat, statisticile naționale și informațiile MADR arată următoarea evoluție:
| Anul | Suprafața în agricultura ecologică |
|---|---|
| 2023 | 693.998 ha |
| 2024 | 781.398 ha |
| 2025 | aproximativ 799.200 ha |
| 2030 – obiectiv guvernamental | 800.000 ha |
În 2024, suprafața ecologică a crescut cu 87.400 de hectare (12,6%) față de 2023, în timp ce în 2025 avansul a fost de numai 17.802 hectare (2,3%), sugerând o încetinire a ritmului de extindere.
Aproape 30% din suprafața ecologică era încă în conversie
Suprafața totală raportată include atât terenurile certificate ecologic, cât și pe cele aflate în conversie.
Potrivit Eurostat, în 2024 România avea 555.032 de hectare integral convertite și 226.366 de hectare în conversie, acestea din urmă reprezentând 29% din total.
Conform OrganicTargets4EU, suprafața agricolă ecologică din 2024 era structurată astfel:
| Categoria de folosință | Suprafața în 2024 | Pondere |
|---|---|---|
| Teren arabil | 400.353 ha | 51,2% |
| Pajiști și fânețe permanente | 359.102 ha | 46,0% |
| Culturi permanente | 21.943 ha | 2,8% |
| Total | 781.398 ha | 100% |
Datele arată că pajiștile și fânețele reprezintă aproape jumătate din suprafața ecologică, în timp ce culturile permanente au o pondere de numai 2,8%.
Peste 15.300 de operatori, dar procesarea rămâne o provocare
În 2025, România înregistra peste 15.300 de operatori în agricultura ecologică, potrivit datelor prezentate de MADR la evenimentul de la Constanța.
Pentru 2024, analiza OrganicTargets4EU menționează 14.643 de producători agricoli, 275 de procesatori și 56 de importatori.
Numărul redus al procesatorilor în raport cu cel al producătorilor evidențiază necesitatea dezvoltării capacităților de procesare și valorificare a produselor ecologice românești.
România rămâne sub media europeană
În 2024, agricultura ecologică reprezenta aproximativ 5,8% din suprafața agricolă a României, față de o medie europeană de aproximativ 11%.
La nivelul Uniunii Europene, obiectivul colectiv pentru 2030 este ca minimum 25% din suprafața agricolă să fie utilizată în sistem ecologic, fără ca fiecare stat membru să fie obligat să atingă individual această pondere.
Există riscul unei noi perioade de declin?
Ponderea ridicată a suprafețelor aflate în conversie ridică întrebări privind menținerea acestora în agricultura ecologică pe termen lung.
Fermierii care beneficiază de sprijin pentru conversie trebuie să respecte angajamentele de certificare pe o perioadă de cel puțin cinci ani. Ulterior, continuarea activității depinde de rentabilitatea exploatației, accesul la piață și sprijinul financiar disponibil.
Există astfel riscul ca o parte dintre fermieri să revină la agricultura convențională după expirarea angajamentelor, ceea ce ar putea determina o nouă scădere a suprafețelor ecologice.
România a mai traversat o asemenea perioadă. Potrivit Eurostat, între 2014 și 2016 suprafața ecologică s-a redus de la aproximativ 289.200 la 226.300 de hectare, o scădere de aproape 22%.
Există și semnale recente privind stagnarea numărului de operatori. Potrivit unei analize realizate de Asociația „100% pentru mediu”, pe baza certificatelor din sistemul european TRACES, în 2025 au fost identificate 1.726 de intrări și 1.756 de ieșiri din evidența anuală, rezultând un sold negativ de 30 de operatori.
Deși datele nu indică neapărat o scădere iminentă a suprafețelor, ele evidențiază necesitatea monitorizării fermierilor care părăsesc sistemul, nu doar a celor nou-intrați.
În condițiile în care obiectivul de 800.000 de hectare este practic atins, noul program de guvernare nu stabilește, în secțiunea dedicată agriculturii ecologice, un buget distinct sau o țintă superioară pentru 2030.
Provocarea pentru România nu mai este doar atingerea celor 800.000 de hectare, ci menținerea acestora în agricultura ecologică după expirarea angajamentelor fermierilor, concomitent cu dezvoltarea procesării și a pieței produselor BIO.