În zona Bucovinei interesul pentru cultura şi procesarea plantelor de cânepă se menţine. Unul dintre cultivatorii pasionaţi este Laurenţiu Pintrijel, din judeţul Suceava, care are acum circa 30 de hectare cultivate cu această plantă.
Centru de cercetare pentru cânepă
Brado Agri este ferma lui Laurenţiu Pintrijel în localitatea Văşcăuţi. Are 300 de hectare cultivate cu cereale în sistem ecologic, iar cânepă cultivă din anul 2012. Laurenţiu este absolvent de Ştiinţe Agricole, având şi o teză de doctorat în care a studiat cânepa, însă cunoaşte din copilărie planta. De aceea ferma sa a devenit un mic centru de cercetare pentru cânepă, unde testează atât soiuri româneşti cât şi din import. În plus are două soiuri omologate: Mara 21 şi Sânziana. Şi nu doar produce sămânţă şi procesează pentru a obţine ulei sau alte produse, ci şi construieşte acum o casă, 100% cu materiale naturale, cânepa fiind unul dintre ingredientele principale.
„Sunt prea puţine cuvinte să o descriem ca valoare pentru mediu, pentru economie, pentru sănătate. Comparativ cu o pădure, de pe aceeaşi suprafaţă, sechestrează o cantitate mai mare de carbon într-un an, poate fi folosită ca şi cultură pentru înverzire. Este deosebit de valoroasă pentru industrie, ca plantă medicinală şi cu calităţi nutritive de excepţie”, spune pasionatul cultivator.
Până în anii 1990 România avea peste 60.000 hectare cu cânepă. Acum, după estimările lui Laurenţiu Pintrijel, au rămas aproximativ 700-750 hectare. Odată cu pierderea culturilor, s-au pierdut şi utilajele, în special cele pentru prelucrare. Am pierdut şi material semincer autohton, deşi sunt câteva soiuri care mai figurează pe hârtie, în realitate însă cantitatea este insuficientă sau chiar inexistentă la staţiunile care au omologat soiurile, spun producătorii.
Din păcate legislaţia noastră este ambiguă, lipsită de fundament ştiinţific şi puţinele reglementări pe care le avem se bat cap în cap. Descurajant pentru cei ce ar vrea să încerce cultura, mai explică Laurenţiu. Tehnologia de cultură nu pune probleme, se pot folosi utilajele de la alte culturi, iar costurile sunt puţin mai mari decât la o cultură de grâu de exemplu. Provocări sunt după recoltare, mai ales că nu prea se găsesc utilaje pentru selectare, prelucrare şi depozitare pentru că este o cultură specială.
Autor: Roxana Drăghici
Sursă: Agrimedia.ro, ediţia 15-31 iulie 2026
Descoperiți profilul și produsele producătorului Brado Agri și în Registrul producătorilor ecologici, pe agriculturaecologica.ro.