Comisia Europeană a publicat un nou ghid pentru perioada PAC 2028–2034, prin care recomandă statelor membre să construiască măsuri de mediu și climă mai simple, mai bine adaptate fermierilor și mai atractive financiar.
Documentul, intitulat „Best practices for agri-environmental and climate actions within the CAP post-2027”, pornește de la lecțiile actualei Politici Agricole Comune și arată că viitoarele intervenții ar trebui să recompenseze mai bine fermierii care mențin sau adoptă practici benefice pentru sol, apă, biodiversitate și climă. Comisia vorbește despre trecerea de la o logică strictă de compensare a costurilor la una bazată pe stimulente pentru serviciile de mediu oferite de fermieri.
Una dintre schimbările importante este propunerea ca actualele eco-scheme și angajamente de agro-mediu și climă să fie reunite într-un instrument unic: acțiuni de agro-mediu și climă. Acestea ar putea sprijini agricultura ecologică, agricultura cu inputuri reduse, agricultura regenerativă, pășunatul extensiv și sistemele în care arborii sunt integrați în exploatațiile agricole.
Ghidul subliniază că agricultura ecologică trebuie sprijinită atât în perioada de conversie, cât și după certificare. Motivul este clar: în primii ani, producția nu poate fi vândută ca ecologică, deși fermierul suportă costuri de învățare, riscuri și posibile scăderi de producție. În același timp, Comisia arată că „menținerea practicilor benefice deja realizate de fermieri, cum este agricultura ecologică, ar trebui recompensată atunci când există riscul abandonării lor”.
Agricultura ecologică este prezentată în document ca un sistem de producție cu efecte pozitive directe asupra mediului. Potrivit ghidului, „agricultura ecologică are impact limitat asupra mediului și climei, menține biodiversitatea și calitatea apei și crește fertilitatea solului”. În 2022, suprafața cultivată ecologic în Uniunea Europeană era de 17 milioane de hectare, reprezentând 10,5% din suprafața agricolă utilizată.
În anul financiar 2024, sprijinul PAC pentru agricultura ecologică a acoperit aproape 6% din suprafața agricolă a UE, dintre care 0,8% pentru conversie și 5,2% pentru menținere. Aceste cifre arată că sprijinul pentru sectorul bio există deja, dar Comisia sugerează că viitoarea PAC trebuie să îl facă mai coerent, mai atractiv și mai bine legat de nevoile reale ale fermierilor.
Ghidul notează că „rămâne o provocare găsirea piețelor pentru produsele ecologice și asigurarea unor prețuri corecte pentru producători”. Cu alte cuvinte, sprijinul financiar trebuie completat de consiliere, organizarea pieței, investiții și politici care să ajute fermierii să vândă mai bine produsele certificate.
Pentru România, ghidul include o mențiune relevantă în capitolul despre sănătatea solului. Comisia notează că România conduce în estimările privind îmbunătățirea conținutului de materie organică din sol și a azotului din sol, cu o creștere anuală de 1,6% pentru materia organică și 4,8% pentru azotul din sol. Rezultatul este legat de eco-schema pentru practici benefice pentru mediu pe teren arabil, care include plantarea de arbori, culturi fixatoare de azot, diversificarea culturilor și lucrări minime sau fără arătură.
Comisia recomandă ca viitoarele plăți să fie adaptate riscurilor și eforturilor reale, iar fermierii să fie implicați în proiectarea intervențiilor. Documentul insistă și pe combinarea plăților cu investiții verzi, consiliere, inovare, digitalizare și proiecte de cooperare.
Pentru România, aceste recomandări pot conta direct în pregătirea viitorului Plan PAC. Agricultura ecologică, refacerea solului, reducerea inputurilor, plantarea de arbori în ferme, perdelele de protecție și investițiile neproductive ar putea fi integrate mai coerent, dacă viitoarele măsuri vor fi construite astfel încât fermierii să le poată accesa ușor și să fie recompensați real pentru serviciile de mediu furnizate.