Piața mondială a alimentelor și băuturilor ecologice a ajuns la un nivel record în 2024, cu vânzări de aproape 145 miliarde de euro, potrivit raportului „The World of Organic Agriculture 2026”, publicat de FiBL și IFOAM – Organics International. Creșterea față de anul anterior a fost de aproximativ 6,9 miliarde de euro, confirmând revenirea cererii pentru produse bio la nivel global.
România apare în raport cu 781.397 de hectare cultivate în sistem ecologic, ceea ce reprezintă 5,7% din suprafața agricolă a țării. Cu această suprafață, România intră în grupul celor mai importante țări la nivel mondial după terenul agricol ecologic, fiind peste state precum Austria și Polonia, dar sub Portugalia, Brazilia, Canada, Grecia, Germania, Italia, Franța sau Spania.
Un element important este dinamica din 2024: România a avut cea mai mare creștere absolută a suprafeței ecologice din Europa, cu un plus de aproximativ 87.400 de hectare față de anul anterior. Raportul arată că, în timp ce suprafața ecologică a Europei a scăzut ușor, iar Uniunea Europeană a crescut modest, cele mai mari creșteri absolute au fost înregistrate în România, Italia și Polonia.
Datele FiBL indică pentru România și 14.643 de producători ecologici, alături de o piață internă estimată la doar 41 milioane de euro. Consumul mediu este foarte redus, de aproximativ 2 euro pe locuitor, ceea ce arată diferența majoră dintre potențialul de producție și nivelul pieței interne. Prin comparație, Elveția are cel mai mare consum pe cap de locuitor, de 481 de euro, iar Germania rămâne cea mai mare piață europeană pentru produse bio, cu 16,99 miliarde de euro.
Raportul menționează România și la capitolul comerț: în 2024, importurile de produse ecologice în România au ajuns la 20.288 de tone, iar exporturile către Uniunea Europeană la 33.176 de tone. În analiza privind importurile ecologice ale UE, FiBL notează că statele membre intrate în Uniune după 2004 au avut o creștere puternică a importurilor, iar România s-a remarcat cu un avans de 244%.
Raportul menționează România și la capitolul comerț, unde una dintre cele mai vizibile evoluții este creșterea rapidă a importurilor ecologice. În 2024, importurile directe de produse ecologice din țări terțe în România au ajuns la 20.288 de tone, în creștere cu 244% față de anul anterior, una dintre cele mai puternice evoluții procentuale din UE, iar exporturile către Uniunea Europeană la 33.176 de tone. Prin comparație, Cehia a înregistrat un avans al importurilor de produse ecologice de 40,5%, până la 23.315 tone, Slovenia de 24%, până la 8.194 tone, Letonia de 22,2%, până la 716 tone, Ungaria de 30,4%, până la 648 tone, iar Estonia de 64,1%, până la 233 tone. În Grecia, creșterea a fost de 11%, până la 13.400 tone, în timp ce Finlanda a avut o scădere de 2%, până la 11.460 tone. FiBL notează astfel că avansuri importante ale importurilor au fost observate în special în statele membre intrate în Uniune după 2004, semn că piețele ecologice din Europa Centrală și de Est sunt încă în fază de dezvoltare accelerată.
La nivel mondial, suprafața agricolă ecologică a fost de 98,9 milioane de hectare, gestionată de 4,84 milioane de producători. Australia rămâne lider detașat la suprafață, cu peste 53 milioane de hectare, în timp ce Statele Unite rămân cea mai mare piață de produse ecologice, cu peste 60 miliarde de euro în vânzări.
Pentru România, datele arată o imagine mixtă: sectorul ecologic se extinde rapid ca suprafață și are o poziție relevantă în Europa, dar piața internă rămâne slab dezvoltată. Cu alte cuvinte, România produce tot mai mult în sistem ecologic, însă consumul local de produse bio este încă foarte mic în comparație cu piețele mature din vestul Europei.