Legumicultura ecologică intră într-o etapă în care performanța nu mai depinde doar de soi și de „mâna fermierului”, ci tot mai mult de modul în care ferma își gestionează riscul climatic. Episoadele de arșiță, deficitul de apă și presiunea crescută de boli și dăunători pun la încercare fermele mici și mijlocii, exact segmentul pe care proiectul ADER 22.1.3 îl are în centrul atenției, „Eficiența economică în fermele mici și mijlocii a tehnologiilor de producție în sistem ecologic la principalele culturi horticole legumicole din România în scopul diminuării efectelor schimbărilor climatice”.
Într-un demers care combină agronomia cu economia și analiza de piață, consorțiul de cercetare (ICEADR, ICDLF Vidra, USAMV București și INCDBH Ștefănești–Argeș) urmărește două rezultate de interes direct pentru fermieri: tehnologii adaptate la climă extremă și praguri de rentabilitate pentru culturile bio, atât în câmp, cât și în spații protejate.
„Pentru ca rezultatele obținute în laborator să corespundă cu cele din spațiile protejate sau din câmp este nu doar necesară, ci și recomandată adaptarea fermelor la efectele schimbărilor climatice”, a precizat Alina Constantina Florea (foto), cercetător în cadrul institutului argeșean.
Clima, tradusă în limbajul fermei: risc, pierderi, volatilitate
Documentele de proiect pornesc de la o constatare fără echivoc: agricultura (inclusiv legumele) este vulnerabilă la creșterea temperaturilor și la schimbarea regimului de precipitații. Randamentele pot scădea, iar presiunea de buruieni și dăunători poate crește, pe fondul instabilității climatice.
În analiza climatică folosită în proiect apare o direcție de evoluție importantă pentru planificarea fermelor: temperaturi în creștere și precipitații în scădere în intervalul prognozat, cu valori orientative care duc temperatura medie anuală spre ~11,28°C (2027–2028) și cantitatea anuală de precipitații spre ~537,67 mm (2028).
Consecințele sunt și economice, nu doar agronomice. După fenomene severe (secetă/inundații), proiectul menționează că prețul legumelor de bază poate crește cu 20–30%, peste efectul inflației, ceea ce se propagă în toată piața: de la consumator la comercianți și până la fermier, care devine mai expus la volatilitate.
Un instrument simplu, cu aplicabilitate imediată: matricea de risc „probabilitate × impact”
Printre elementele utile pentru fermieri se află un instrument de prioritizare: evaluarea riscurilor pe baza unei matrici probabilitate × impact. Practic, ferma poate ordona investițiile (umbrire, irigare, rotații, soiuri, tehnologie în solar) în funcție de riscurile cele mai probabile și cu impact economic major.
Piața explică de ce „producția locală” e o oportunitate
Pe lângă componenta climatică, faza de analiză a pieței fixează un reper important: România este un importator net de legume. Creșterea importurilor de la ~184 mil. € (2013) la ~632 mil. € (2022), în paralel cu exporturi de ~142,6 mil. € (2022), conturează un deficit comercial de ~489,557 mil. € în 2022. Pentru fermieri, acest dezechilibru înseamnă loc pe piață pentru producție locală, inclusiv bio, în special acolo unde lanțurile scurte reduc presiunea pe preț și cresc controlul asupra vânzării.
Tot în această componentă sunt incluse prognoze de consum pe locuitor (2024–2025) pentru mai multe specii, utile ca indicator de cerere, mai ales dacă sunt raportate la sezonalitate și la perioadele în care oferta e diminuată de valurile de caniculă.
Tehnologia care face diferența în solar: altoirea la tomate
În spații protejate, proiectul include rezultate experimentale care indică faptul că altoirea poate crește vigoarea și producția în sistem ecologic. Exemplele prezentate arată diferențe între variantele altoite și cele pe rădăcini proprii, la nivel de producție/plantă:
- Ștefănești 30: ~6,6 vs 4,4 kg/plantă
- Ștefănești 67: ~6,0 vs 5,0 kg/plantă
- Ștefănești 24: ~5,68 vs 4,25 kg/plantă
- Costate 21: ~5,63 vs 5,26 kg/plantă
Dincolo de cifre, mesajul tehnologic este clar: în sezoane cu risc de stres termic și hidric, altoirea rămâne o soluție care poate contribui la stabilitate și vigoare, reducând probabilitatea pierderilor.
„Rezultatele experimentale sunt încurajatoare… producții mai mari cu aproximativ 25%… toleranță crescută la temperaturi ridicate și deficit de apă…”
Praguri de rentabilitate: cifrele care mută discuția de la „merge” la „merită”
Unul dintre cele mai valoroase livrabile pentru fermieri este setul de bugete de venituri și cheltuieli, costuri pe hectar și costuri pe tonă. Într-o piață volatilă, aceste praguri devin repere pentru negociere, pentru alegerea culturilor și pentru calibrarea riscului.
Câmp ecologic – estimări 2024
- Tomate (35 t/ha): cost total ~146.023 lei/ha; cost ~4.172 lei/t; preț intern previzibil ~5.007 lei/t; venit net + subvenții ~35.546 lei/ha
- Castraveți (20 t/ha): cost total ~104.089 lei/ha; cost ~5.205 lei/t; preț ~6.245 lei/t; venit net + subvenții ~27.998 lei/ha
- Ardei gras (18 t/ha): cost total ~103.596 lei/ha; cost ~5.755 lei/t; preț ~6.906 lei/t; venit net + subvenții ~27.909 lei/ha
În structură, proiectul arată că la multe culturi în câmp materiile/materialele reprezintă componenta dominantă a costului (cu ponderi de ordinul zecilor de procente), un detaliu relevant pentru orice plan de eficientizare.
Spații protejate ecologic – estimări 2024
- Tomate solar (50 t/ha): cost total ~250.794 lei/ha; cost ~5.016 lei/t; preț ~6.019 lei/t; venit net + subvenții ~56.884 lei/ha
- Castraveți solar (50 t/ha): cost total ~263.906 lei/ha; cost ~5.278 lei/t; preț ~6.334 lei/t; venit net + subvenții ~59.244 lei/ha
- Ardei gras solar (30 t/ha): cost total ~204.084 lei/ha; cost ~6.803 lei/t; preț ~8.163 lei/t; venit net + subvenții ~48.476 lei/ha
Câmp ecologic – estimări 2025
- Vinete (25 t/ha): cost total ~148.840 lei/ha; cost ~5.954 lei/t; preț ~7.144 lei/t; venit net + subvenții ~38.272 lei/ha
- Ceapă verde (10 t/ha): cost total ~45.332 lei/ha; cost ~4.533 lei/t; preț ~4.987 lei/t; venit net + subvenții ~15.560 lei/ha
- Salată (10 t/ha): cost total ~71.340 lei/ha; cost ~7.134 lei/t; preț ~7.847 lei/t; venit net + subvenții ~17.901 lei/ha
Spații protejate ecologic – estimări 2025
- Tomate (50 t/ha): cost total ~602.514 lei/ha; cost ~12.050 lei/t; preț ~16.754 lei/t; venit net + subvenții ~211.519 lei/ha
- Ardei lung (35 t/ha): cost total ~309.993 lei/ha; cost ~8.857 lei/t; preț ~11.273 lei/t; venit net + subvenții ~84.995 lei/ha
- Conopidă (20 t/ha): cost total ~193.640 lei/ha; cost ~9.682 lei/t; preț ~12.417 lei/t; venit net + subvenții ~52.700 lei/ha
Cererea de bio: încredere, prospețime și o problemă persistentă — informarea despre certificare
Componenta de marketing (533 respondenți) oferă o concluzie consistentă: consumatorii tind să aibă încredere mai mare în achizițiile directe de la producători, percepute ca mai transparente. În același timp, criteriile dominante rămân calitatea, siguranța alimentară și prospețimea, iar bariera principală este prețul, urmată de accesibilitate și nivelul redus de informare privind certificarea.
În mod interesant, majoritatea respondenților declară un consum bio sub 25% din total, ceea ce sugerează un potențial de creștere, dacă „fricțiunile” (încredere, certificare, disponibilitate) sunt rezolvate. Chestionarul folosit urmărește inclusiv disponibilitatea de a plăti în plus și importanța certificării — un model replicabil pentru fermele care vor să-și sondeze piața locală.