Un raport recent publicat de OECD confirmă un lucru important: agricultura românească are atuuri clare în zona de sustenabilitate, dar nu reușește să le transforme în valoare economică, mai ales în sectorul ecologic.
📄 Raportul complet aici
România – printre cele mai „curate” agriculturi din UE
„Vânzările de pesticide au scăzut în ultimul deceniu în România, ușor mai rapid decât în restul UE27 și, în medie, în țările OECD. Achizițiile din perioada 2019–2021, de 1,0 kg substanță activă pe hectar, au fost cu 22% sub nivelul din 2016–2018. Acest nivel este, de asemenea, cu 57% sub media OECD și cu 69% sub media înregistrată în UE27. Pesticidele vândute în România în 2021 au fost în principal erbicide (47%), fungicide (47%) și insecticide (6%).”
Acest nivel redus al utilizării pesticidelor plasează România într-o poziție favorabilă, mai ales în contextul strategiilor europene precum „Farm to Fork”, care urmăresc reducerea inputurilor chimice.
În plus, raportul arată că România deține un capital natural important: aproximativ 50% din pajiști sunt considerate High Nature Value (HNV) – ecosisteme agricole tradiționale, bogate în biodiversitate, rare la nivel european .
Acest lucru oferă o bază solidă pentru dezvoltarea agriculturii ecologice.
Agricultura ecologică crește… dar nu suficient de eficient
Raportul confirmă că suprafața în agricultură ecologică este în creștere, însă ritmul este moderat și nu este dublat de dezvoltarea lanțului valoric:
- creșterea anuală a ponderii agriculturii ecologice este relativ limitată
- sectorul nu este integrat eficient în industrie și piață
Mai mult, definiția agriculturii ecologice implică exact tipul de practici unde România are deja avantaj: utilizare redusă de inputuri sintetice, rotația culturilor, biodiversitate și fertilitate naturală a solului .
Cu toate acestea, avantajul natural nu este exploatat economic.
Blocaj major: procesarea și piața
„Cu toate acestea, structurile de procesare și de comercializare nu au urmat aceleași tendințe de creștere ca producția ecologică, iar în multe cazuri fermierii ecologici nu reușesc să își valorifice produsele la prețuri mai mari decât producătorii convenționali. Aproape 90% din producția de cereale și oleaginoase ecologice nu este procesată local, ci este vândută vrac pentru a fi procesată în alte țări din UE. Cererea locală este încă scăzută din cauza lipsei de informare, iar piața de consum pentru produsele provenite din agricultura ecologică este acoperită în mare parte de companii care importă produse ecologice procesate din alte țări.”
Acesta este paradoxul major:
România produce bio → exportă materie primă → importă produse procesate bio.
Structura agriculturii frânează dezvoltarea bio
Raportul mai evidențiază o problemă structurală:
- România are 2,9 milioane de ferme, cele mai multe din UE
- aproximativ 90% sunt sub 5 ha
Această fragmentare face dificilă:
- investiția în procesare
- accesul la finanțare
- organizarea lanțurilor de distribuție
În plus, nivelul de educație agricolă este foarte scăzut (doar ~5% dintre fermieri au pregătire de specialitate), ceea ce limitează adoptarea practicilor moderne și a inovării .
Problema cererii: consum redus de produse bio
Un alt punct critic: piața internă.
Raportul subliniază că:
- cererea pentru produse ecologice este încă scăzută
- consumatorii nu sunt suficient informați
- piața este dominată de produse bio importate
Asta înseamnă că fermierii români nu au stimulente reale să treacă pe ecologic sau să investească în dezvoltare.
Argument clar pentru o campanie națională
Datele din raport susțin o idee simplă:
România are deja o agricultură relativ „curată”, dar nu comunică acest lucru.
O campanie națională (inclusiv TV) pentru:
- promovarea produselor autohtone
- explicarea avantajului „mai puține pesticide”
- educarea consumatorilor despre bio
ar putea crește cererea internă și ar închide parțial cercul economic.
„Publicarea acestui raport reprezintă o validare a eforturilor noastre constante de a transforma agricultura românească într-un sector modern, performant și rezilient. Avizul formal obținut în cadrul COAG este dovada că politicile pe care le implementăm sunt pe drumul cel bun, aliniate la standardele celor mai dezvoltate economii ale lumii. Vom continua, ca și până acum, să sprijinim fermierii români prin investiții inteligente și să consolidăm rolul României de pilon de stabilitate alimentară în regiune, transformând recomandările OCDE în realități economice palpabile”, a declarat Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.