România produce tot mai mult în sistem ecologic, exportă bio de sute de milioane de euro, dar consumatorul român găsește în continuare greu produse ecologice locale pe rafturile magazinelor.
Datele apar în raportul „The Organic Sector in the European Union – 2026 Edition”, publicat de Agence Bio, instituția franceză care monitorizează sectorul ecologic. Raportul arată că România importă între 80% și 90% din produsele ecologice pe care le consumă, în principal din Europa de Vest.
Situația este paradoxală. România nu este o țară fără agricultură ecologică. Dimpotrivă, suprafața cultivată bio a crescut puternic în ultimii ani, iar producția românească ajunge pe piețe externe importante. Problema apare între fermă și raft: procesarea, ambalarea, distribuția și brandurile locale nu țin pasul cu producția.
În 2024, România avea 781.397 hectare cultivate ecologic, în creștere cu 12,6% față de anul anterior. Ponderea agriculturii ecologice în suprafața agricolă utilizată a urcat la 5,8%, iar numărul fermelor ecologice a ajuns la 14.643.
Pe termen lung, evoluția este și mai clară. Suprafețele ecologice ale României au crescut de aproape 11 ori între 2004 și 2024, iar creșterea a fost continuă din 2017. Raportul menționează județele Tulcea și Timiș ca principale zone ecologice ale țării, fiecare cu aproximativ 8% din suprafața bio națională.
Cu toate acestea, piața internă rămâne mică. În 2022, piața românească de produse ecologice era estimată la 250 milioane euro, cu o cotă de piață de doar 1,2%. Consumul crește, dar pornește de la un nivel redus, iar oferta din magazine este dominată în mare parte de produse aduse din afara țării.
Raportul Agence Bio arată că marile lanțuri de retail sunt principalul canal de vânzare pentru produsele ecologice în România. Lidl și Kaufland sunt menționate ca principalii vânzători de produse bio. Majoritatea retailerilor au game ecologice, inclusiv mărci proprii, dar produsele românești nu sunt întotdeauna ușor de identificat sau de găsit.
În același timp, magazinele specializate bio sunt puține și se dezvoltă mai ales în marile orașe. Vânzările directe de la fermă și comerțul online cresc, dar nu reușesc încă să schimbe decisiv structura pieței.
Paradoxul devine și mai evident când sunt analizate exporturile. În 2022, exporturile ecologice ale României au totalizat 200 milioane euro. Raportul notează că România exportă o mare parte din producția sa ecologică, atât în state membre ale Uniunii Europene, cât și în țări terțe.
Principalele destinații europene pentru produsele bio românești sunt Austria, Germania, Franța, Italia și Danemarca. În afara Uniunii Europene, România exportă în special către Statele Unite și Japonia. Raportul menționează că România a exportat peste 36.000 de tone de produse ecologice către Statele Unite în 2022.
Produsele exportate sunt, în mare parte, materii prime agricole: cereale bio precum grâu, orz și porumb, dar și oleaginoase și culturi proteice, precum floarea-soarelui, rapiță, in, soia și mazăre. România mai exportă produse lactate, miere, fructe și legume proaspete sau procesate, plante medicinale și aromatice, uleiuri și alte produse procesate.
Această structură explică o parte din problemă. România produce bio, dar o parte importantă pleacă sub formă de materie primă. În schimb, pe piața internă ajung multe produse ecologice procesate, ambalate și promovate de companii din alte state europene.
Cu alte cuvinte, România vinde grâu, porumb, floarea-soarelui, soia, miere sau plante aromatice, dar cumpără adesea produse finite: paste, lactate, făină, produse de panificație, sucuri, uleiuri, conserve, alimente ambalate sau produse premium bio.
Raportul arată că România importă mai multe produse ecologice din alte state membre UE decât din țări terțe. Principalii furnizori europeni sunt Italia, Germania, Franța, Spania, Polonia, Țările de Jos și Grecia.
Din Germania vin produse procesate, lactate, paste și făină. Din Franța vin brânzeturi, unt, fructe procesate și produse de panificație sau patiserie. Din Spania vin fructe și legume proaspete sau procesate, ulei de măsline și sucuri de fructe.
Importurile directe din țări terțe au crescut și ele puternic. În 2024, România a importat direct din afara UE 20.288 de tone de produse ecologice, cu 244% mai mult decât în 2023. Cele mai importante surse au fost Ucraina, cu 63,4% din volume, și Republica Moldova, cu 26,3%.
Principalele produse importate direct din țări terțe au fost oleaginoasele și culturile proteice, care au reprezentat 59,9% din total. Soia a reprezentat singură 51,8% din aceste importuri, iar cerealele au avut o pondere de 32%, în special porumbul.
România este însă și un producător important în anumite sectoare. Raportul menționează România, alături de Franța, printre principalii producători de oleaginoase ecologice din Uniunea Europeană. La floarea-soarelui bio, cele două țări sunt considerate principalii producători probabili.
Un alt exemplu este mierea ecologică. România avea peste 170.000 de stupi certificați ecologic în 2023 și a produs aproape 6.379 de tone de miere ecologică în 2024. Totuși, producția românească de miere bio este orientată în principal spre export, mai ales către Germania și țările nordice.
Aceste date arată că România nu duce lipsă de potențial. Problema este că valoarea adăugată se creează adesea în altă parte. Materia primă pleacă din țară, iar produsele finite se întorc, uneori la prețuri mult mai mari.
Pentru fermierii români, exportul poate fi o soluție firească atunci când piața internă este slab organizată. Dacă nu există suficiente unități de procesare, contracte stabile, cooperative funcționale, branduri locale și canale de distribuție eficiente, producția ajunge acolo unde există cumpărători mai bine organizați.
Pentru consumatorul român, efectul este vizibil la raft. Oferta bio există, dar nu este întotdeauna românească. Produsele locale sunt greu de identificat, apar neuniform în magazine și sunt adesea mai puțin promovate decât mărcile din import.
România are un Plan Național pentru Agricultură Ecologică 2023–2030, care urmărește atingerea unei ponderi de 6% din suprafața agricolă utilizată în sistem ecologic până în 2030, echivalentul a 800.000 de hectare. Ținta de suprafață este deja aproape atinsă, dacă ne raportăm la cele 781.397 hectare din 2024.
Dar adevărata miză nu mai este doar creșterea suprafeței cultivate bio. România are nevoie să transforme mai mult din producția ecologică în produse finite, ambalate și vândute sub branduri locale.
Datele Agence Bio arată o piață aflată încă într-un dezechilibru major: România produce și exportă bio, dar consumă în mare parte bio din import. Pentru ca agricultura ecologică românească să fie vizibilă și pe piața internă, nu este suficient să existe ferme certificate. Este nevoie de procesare, distribuție, promovare și acces real la raft.
Altfel, România va continua să fie o țară care exportă materie primă ecologică, în timp ce consumatorul român va cumpăra produse bio ambalate, procesate și promovate de alții.