Produsele de protecția plantelor cu risc redus, folosite de ani de zile în agricultura ecologică (microorganisme, extracte vegetale, biopreparate), sunt împinse astăzi spre aceeași logică procedurală ca pesticidele chimice de sinteză. În lipsa unei proceduri distincte, proporționate și aplicabile, piața se confruntă cu un blocaj practic: fie produsele dispar de la raft, fie rămân, dar fără o descriere clară a rolului lor. Pentru fermieri, efectul este imediat: mai puține alternative ecologice, mai multă confuzie și o presiune indirectă spre produsele de import ale marilor companii.
Problema se concentrează pe produsele de protecția plantelor și pe modul în care ele sunt prezentate. Fertilizanții, de regulă, nu sunt în centrul acestui blocaj. În schimb, dacă un produs este promovat sau descris ca având efect insecticid/fungicid, intră în zona sensibilă.
În practică, pentru produsele neautorizate ca produse de protecția plantelor, de pe etichete vor dispărea mențiunile explicite privind rolul „insecticid” sau „fungicid”, pe fondul riscului de retrageri de la comercializare și amenzi. Rezultatul este contrar interesului fermierului: produsul poate exista și poate funcționa, dar nu mai este prezentat transparent printr-o descriere clară a funcției sale.
Procedura clasică de autorizare/omologare, aplicată ca pentru produsele de sinteză, presupune ani de testări și costuri foarte mari per produs, inaccesibile pentru mulți producători locali. Asta explică de ce unele produse de protecția plantelor destinate agriculturii ecologice se retrag sau ajung să fie prezentate ca biostimulatori, fără firmații directe privind rolul insecticid sau fungicid. Informația despre utilizarea lor va putea ajunge la fermieri doar prin discuții tehnice, recomandări și experiență din teren. Când funcția produsului nu mai poate fi spusă clar pe etichetă, confuzia crește.
Când pe etichetă nu mai apare explicit „insecticid” sau „fungicid”, uitați-vă la substanța activă, ca să înțelegeți funcția reală a produsului.
Pentru dăunători (în practică, cu rol insecticid/acaricid/repelent):
- Bacillus thuringiensis, Beauveria bassiana, Metarhizium anisopliae
- Azadiractină / extract de neem
- Piretrine naturale (extracte vegetale)
- Spinosad
- Feromoni și alți compuși semiochimici (capcane/dozatoare, confuzie sexuală)
- Fosfat feric (melci/limacși)
- Caolin (argilă caolinică) (barieră/repelent)
- Diatomit / kieselgur (pământ de diatomee) (acțiune mecanică)
- Săpunuri pe bază de acizi grași (în funcție de utilizare și formulare)
- Uleiuri vegetale utilizate în protecția plantelor (în funcție de produs și condiții)
Pentru boli (în practică, cu rol fungicid/antagonism/elicitor):
- Sulf
- Cupru (ex.: Zeamă Bordeleză și alte forme permise, cu limitări)
- Bicarbonat de potasiu (carbonat acid de potasiu)
- Polisulfura de calciu
- Lecitine
- Chitosan (clorhidrat de chitosan)
- Laminarin (elicitor)
- Microorganisme antagoniste (Trichoderma, bacili precum Bacillus subtilis, B. amyloliquefaciens, B. licheniformis)
Aceste repere nu înlocuiesc recomandarea tehnică (moment, doze, condiții), dar ajută fermierul să înțeleagă ce cumpără atunci când „nu mai scrie pe etichetă”.
Demers public în Parlament: întâlnire la Comisia pentru Agricultură – 24.02.2026
Producătorii de inputuri pentru agricultura ecologică susțin că, pentru inputurile cu risc redus și biopreparatele tradiționale, aplicarea automată a arhitecturii clasice de omologare nu mai înseamnă prudență, ci exces birocratic — cu efect direct de restrângere a accesului pe piață și de frânare a inovării.
În acest context, Ionel Mugurel Gabriel, Președinte CA al Chromosome Dynamics, a anunțat că marți, 24.02.2026, va fi prezent alături de alți colegi din domeniu la Comisia pentru Agricultură, pentru a discuta impactul OUG 53/2025 asupra producției și comercializării PPP-urilor utilizabile în agricultura ecologică și asupra biopreparatelor tradiționale.
Mesajul central: industria nu cere exceptare de la conformare, ci un cadru distinct, proporționat și funcțional — notificare sau autorizare simplificată adaptată acestor produse — astfel încât să nu fie tratate identic cu PPP-urile de sinteză cu risc ridicat.
Statele membre, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și Comisia Europeană evaluează fiecare substanță activă pentru siguranța oamenilor și a mediului înainte ca aceasta să poată fi pusă pe piață și utilizată într-un produs de protecție a plantelor. Într-o a doua etapă de reglementare, statele membre autorizează fiecare produs de protecție a plantelor care conține substanțe active aprobate pentru utilizarea intenționată.
Ca și toate celelalte substanțe active utilizate în produsele de protecție a plantelor, microorganismele pot fi aprobate pentru utilizare doar dacă îndeplinesc criteriile de aprobare prevăzute în Regulamentul privind punerea pe piață a produselor de protecție a plantelor.
În prezent, peste 60 de microorganisme sunt aprobate în UE după ce o evaluare științifică a riscurilor a confirmat că utilizarea lor în produsele de protecție a plantelor este sigură.
