Agricultură ecologică

În agricultura ecologică, fertilizarea nu înseamnă doar „a da hrană” plantelor, ci a construi în timp un sol funcțional: structură bună, microviață activă, disponibilitate echilibrată a nutrienților și reziliență la stres (secetă, temperaturi ridicate, presiune de boli). Pe fondul acestor nevoi, câștigă teren o categorie de inputuri organice obținute prin fermentare aerobă controlată din materii…

Legumicultura ecologică intră într-o etapă în care performanța nu mai depinde doar de soi și de „mâna fermierului”, ci tot mai mult de modul în care ferma își gestionează riscul climatic. Episoadele de arșiță, deficitul de apă și presiunea crescută de boli și dăunători pun la încercare fermele mici și mijlocii, exact segmentul pe care…

În urmă cu câteva generații, agricultura „fără chimicale” nu era o etichetă. Era, pur și simplu, felul în care se lucra. În mai puțin de un secol, îngrășămintele și pesticidele de sinteză au devenit norma, iar agricultura tradițională, ecologică a fost împinsă într-o zonă percepută ca „specială”, scumpă sau greu de aplicat. Două observații revin…

Agricultura ecologică câștigă teren și în România, atât din dorința fermierilor de a produce hrană sănătoasă, cât și din presiunea pieței și a reglementărilor europene. Dincolo de reguli și certificări, agricultura ecologică înseamnă o schimbare de mentalitate: ferma nu mai este doar un loc de producție, ci un ecosistem viu, în care solul, plantele, animalele…

Ucraina se menține de ani buni între primii cinci furnizori de produse bio ai Uniunii Europene, confirmându-și statutul de lider regional în agricultura organică, chiar și în contextul afectării sectorului agricol de război și restricții comerciale, potrivit viceministrului Economiei, Mediului și Agriculturii, Taras Vysotsky. În prezent, 350.000 de hectare sunt certificate ca terenuri ecologice, reprezentând…