Lâna de oaie, considerată ani la rând o problemă pentru crescători, poate deveni materie primă pentru izolații, lanolină și îngrășăminte organice.
La Făgețelu, județul Olt, antreprenorul Cristian Mercioniu construiește o fabrică de procesare a lânii, cu o investiție de aproape 31 de milioane de euro, din care 22 de milioane de euro reprezintă ajutor de stat. Diferența față de inițiativele anterioare este modelul integrat: fabrica va prelua lână românească indiferent de calitate și o va transforma în produse cu piață clară.
Din lâna bună se vor produce materiale de construcții, în special izolații termice și fonice. Lanolina va fi extrasă pentru industria cosmetică și farmaceutică, iar resturile rezultate din procesare vor fi transformate în îngrășământ organic bogat în azot.
Folosirea lânii ca fertilizant are deja precedente. La Șura Mică, județul Sibiu, a fost prezentat în trecut un proiect de peleți din lână de oaie, promovați ca îngrășământ organic cu eliberare lentă. Produsul era descris ca având efect în sol până la șase luni și capacitate de absorbție a apei de până la patru ori greutatea proprie. Chiar dacă exemplul pare să nu mai fie vizibil activ pe piață, el arată potențialul tehnic al lânii în agricultură.
Pentru fermele ecologice, lâna poate fi interesantă mai ales în legumicultură, horticultură, livezi, sere și solarii. Se descompune lent, eliberează treptat azotul și poate contribui la reținerea apei în sol.
Miza fabricii din Olt este tocmai aceasta: să transforme lâna dintr-un produs greu de vândut într-o resursă economică. Dacă sistemul de colectare și procesare va funcționa, crescătorii de oi ar putea avea o piață predictibilă, iar agricultura ar putea primi un nou fertilizant organic produs local.
Lâna de oaie are interes agronomic deoarece este o sursă organică cu conținut ridicat de azot, în general în jur de 10–12% azot, provenit în principal din cheratină, proteina structurală a fibrei. Mai conține, în cantități mai mici, sulf, potasiu, fosfor, calciu, magneziu și microelemente. Spre deosebire de îngrășămintele minerale, lâna nu eliberează rapid nutrienții, ci se descompune lent, pe măsură ce este degradată de microorganismele din sol, ceea ce îi dă un efect de fertilizare prelungit, de câteva luni. În plus, fibra de lână are capacitate mare de absorbție și reținere a apei, putând contribui la menținerea umidității în zona rădăcinilor, motiv pentru care peleții sau granulele din lână sunt promovați mai ales pentru legumicultură, horticultură, livezi, sere, solarii și culturi ecologice.
Compozitia peleților din lână de oaie:
Azot (N) total 11%-12%
Fosfor ( P2O5) 0.35%-0.5%
Potasiu (K2O) 4.5%-5.5%
Sulf (SO3) 2.5%-4%
Fier (Fe) 0.15%-0.25%
Bor, cupru, mangan zinc <0.005%