Importurile de produse agroalimentare ecologice din țări terțe având România ca destinație au crescut cu 244% în 2024 față de 2023, una dintre cele mai mari creșteri raportate în Uniunea Europeană. În paralel, un audit al Comisiei Europene asupra sistemului românesc de control al importurilor ecologice a constatat deficiențe privind evaluarea riscurilor, controalele fizice, trasabilitatea, eșantionarea, analizele de laborator și cooperarea dintre instituțiile implicate.
Cele două informații provin din documente distincte ale Comisiei Europene. Creșterea importurilor este prezentată în raportul privind importurile agroalimentare ecologice ale UE în 2024, iar constatările privind controalele din România apar în Raportul final DG AGRI 2024-0003, disponibil și în limba română.
Importurile bio către România: +244% într-un singur an
În raportul „EU imports of organic agri-food products – Key developments in 2024”, Comisia Europeană arată că importurile agroalimentare ecologice ale Uniunii Europene au crescut de la aproximativ 2,48 milioane de tone în 2023 la 2,64 milioane de tone în 2024, ceea ce înseamnă o majorare de 6,4%.
Statele membre care au aderat la Uniunea Europeană după 2004 au avut însă o creștere mult mai puternică, de 25%. În această categorie, Comisia evidențiază Polonia, cu +11%, Cehia, cu +41%, și România, cu +244%.
Datele provin din TRACES, sistemul electronic al Comisiei Europene utilizat pentru gestionarea și monitorizarea anumitor transporturi care intră pe piața Uniunii Europene.
Procentul de 244% se referă la creșterea volumului produselor ecologice importate din țări din afara Uniunii Europene având România ca destinație. Nu reprezintă creșterea întregii piețe românești de produse ecologice și nici comerțul României cu produse ecologice provenite din alte state membre UE.
Vezi raportul Comisiei Europene privind importurile ecologice în 2024.
Comisia a auditat sistemul românesc de control al importurilor ecologice
Auditul DG AGRI privind România a fost efectuat în perioada 7–25 octombrie 2024. Verificarea s-a concentrat asupra activităților de control oficial al importurilor ecologice desfășurate în principal între 1 ianuarie 2022 și 1 mai 2024.
A fost primul audit al DG AGRI dedicat în mod specific sistemului românesc de control oficial al importurilor de produse ecologice. România mai fusese auditată în domeniul producției ecologice în 2013 și 2018, de către DG SANTE.
Auditul din 2024 s-a desfășurat de la distanță, prin opt reuniuni video și prin analizarea documentelor transmise de autoritățile române. Comisia precizează că lipsa vizitelor la fața locului a limitat anumite aspecte ale verificării.
La audit au participat Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ANSVSA, Autoritatea Națională Fitosanitară, Autoritatea Vamală Română și reprezentanți ai mai multor posturi de control la frontieră.
În ceea ce privește originea mărfurilor, auditul Comisiei arată că patru dintre principalele puncte de control gestionau transporturi rutiere provenite din Republica Moldova, Serbia și Ucraina, acestea reprezentând peste 80% din volumul net al importurilor ecologice în România. Datele TRACES pentru întregul an 2024 confirmă concentrarea puternică a importurilor în această zonă: 63,4% din volume au provenit din Ucraina, 26,3% din Republica Moldova și 9,6% din Serbia.
Raportul final al auditului a fost publicat de Comisia Europeană la 19 mai 2026. În aceeași zi a fost publicat și răspunsul autorității competente din România la recomandările formulate de auditori.
Doar 5 teste de laborator pentru 582 de transporturi
Una dintre cele mai importante constatări privește eșantionarea și analizele de laborator efectuate asupra importurilor ecologice.
„Doar cinci teste de laborator au fost efectuate pe 582 de transporturi”
Cifra se referă la transporturile analizate în toate posturile de control la frontieră și punctele de punere în liberă circulație din România în perioada de 2,5 ani auditată, între 1 ianuarie 2022 și 1 mai 2024.
Cele cinci teste reprezintă aproximativ 0,9% din cele 582 de transporturi. Toate cele cinci eșantioane au fost prelevate într-un singur punct de control.
În perioada respectivă nu au fost identificate transporturi neconforme în urma acestor verificări și niciun transport nu a fost declasat ca urmare a controalelor efectuate la import. Comisia pune însă aceste rezultate în contextul numărului foarte redus de probe analizate.
Concluzia raportului este explicită:
„Numărul redus de eșantioane prelevate nu asigură controale eficace la import.”
Problema nu era numai numărul probelor. Auditorii au constatat că inspectorii nu dispuneau de proceduri documentate care să precizeze ce produse sau ce substanțe neautorizate ar trebui căutate în probele selectate.
Raportul dă și un exemplu: un produs ecologic fusese trimis la laborator pentru determinarea plumbului. Comisia observă că aceasta este o analiză relevantă pentru siguranța alimentară, dar nu pentru verificarea riscului specific privind integritatea ecologică a produsului.
În cazul reziduurilor de pesticide, auditorii au constatat că nu exista o procedură scrisă pentru modul de abordare a diferitelor reziduuri, inclusiv atunci când concentrațiile erau sub limita maximă de reziduuri, și nici o procedură completă privind măsurile ce trebuie luate în cazul identificării unor substanțe neautorizate.
Comisia: lipsea un sistem eficient de control bazat pe riscurile specifice agriculturii ecologice
Concluzia generală a auditului este că sistemul românesc pentru controlul importurilor ecologice nu funcționa suficient de independent față de sistemul de control sanitar și fitosanitar.
Auditorii au constatat că riscurile privind integritatea produselor ecologice erau, în general, confundate cu riscurile pentru siguranța alimentară. Din această cauză, România nu dispunea de o evaluare scrisă și actualizată a riscurilor specifică importurilor ecologice.
Comisia precizează totuși un aspect important: în cadrul auditului nu au fost identificate riscuri majore pentru integritatea produselor ecologice importate. Constatările privesc eficacitatea sistemului de control și capacitatea acestuia de a depista eventualele neconformități, nu o concluzie potrivit căreia importurile ecologice ar fi fost, în ansamblu, neconforme.
În lipsa unei evaluări proprii a riscurilor, inspectorii nu puteau identifica în mod sistematic transporturile suspecte sau cu probabilitate mai mare de neconformitate și nu puteau stabili frecvența controalelor fizice în funcție de riscul ecologic real.
Patru puncte de frontieră gestionau peste 80% din volumul importurilor, dar nu aveau dotările necesare
Auditul a constatat că patru puncte de trecere a frontierei, desemnate și ca puncte de punere în liberă circulație, nu erau echipate corespunzător pentru descărcarea, deschiderea și examinarea transporturilor mari de mărfuri în vrac.
Lipsa acestor echipamente făcea imposibilă efectuarea corespunzătoare a controlului fizic și a eșantionării pentru anumite transporturi în vrac.
Importanța constatării este semnificativă: cele patru puncte controlau transporturi rutiere provenite din Moldova, Serbia și Ucraina și reprezentau împreună peste 80% din volumul net al importurilor de produse ecologice în România.
Transporturi controlate în alte locuri decât cele înscrise în TRACES
Raportul descrie și probleme de trasabilitate. Echipa de audit a constatat situații în care transporturile de produse ecologice și în conversie au ajuns în alte locații, inclusiv depozite, decât posturile de control la frontieră sau punctele de punere în liberă circulație desemnate.
Într-un astfel de caz, certificatul de inspecție a fost aprobat de la distanță în punctul indicat în TRACES, deși transportul nu se afla fizic acolo. Comisia consideră că această practică nu permite reflectarea corectă a trasabilității transportului în sistemul TRACES.
Probleme între controlul ecologic, controlul fitosanitar și vamă
Auditul a identificat și deficiențe de coordonare între instituții.
Pentru anumite produse ecologice supuse controalelor fitosanitare, autoritățile responsabile de controlul ecologic și cele responsabile de controlul fitosanitar nu își coordonau suficient verificările. În raport este dat, între altele, exemplul unor fructe de avocado ecologice pentru care certificatul de inspecție nu fusese corelat cu documentul fitosanitar relevant.
Auditorii au observat și că sistemul european OFIS, utilizat pentru notificarea neregulilor din agricultura ecologică, nu era suficient cunoscut la nivelul unor autorități implicate în controale. Pentru anumite neconformități se utilizau mecanismele pentru siguranța alimentară, dar nu mecanismul specific sectorului ecologic.
În dosarele analizate, certificatul de inspecție nu fusese întotdeauna aprobat înainte de închiderea declarației vamale. Raportul arată că nu exista nici un mecanism informatic sau procedural care să împiedice o asemenea situație.
12 recomandări ale Comisiei pentru România
În urma auditului, Comisia Europeană a formulat 12 recomandări și a solicitat României să transmită un plan de acțiune cu măsurile adoptate sau planificate și termenele de finalizare.
- Clarificarea legislației naționale – România trebuie să clarifice de ce anumite măsuri naționale din domeniu nu au fost notificate Comisiei în temeiul Directivei privind transparența pieței unice.
- Controale documentare uniforme – toate documentele obligatorii care însoțesc certificatul de inspecție trebuie verificate sistematic în TRACES. Autoritățile trebuie să verifice și dacă importatorul și primul destinatar fac parte din sistemul de control prevăzut de Regulamentul privind agricultura ecologică.
- Formarea inspectorilor – toți inspectorii trebuie să primească instruire completă privind cerințele ecologice, riscurile specifice pentru integritatea produselor bio, controalele documentare și fizice și procedurile de eșantionare.
- Proceduri comune în toate punctele de frontieră – trebuie introduse proceduri documentate care să asigure controale complete, eficiente și uniforme la toate posturile de control la frontieră și punctele de punere în liberă circulație.
- Controale de identitate aleatorii – acestea trebuie efectuate aleatoriu și independent de controalele fizice, nu doar ca parte a unei inspecții fizice a transportului.
- Dotarea punctelor de control – toate punctele relevante trebuie să aibă instalațiile și echipamentele necesare pentru efectuarea controlului fizic și pentru prelevarea probelor, inclusiv în cazul mărfurilor transportate în vrac.
- Controale fizice în funcție de risc – frecvența controalelor trebuie să depindă de probabilitatea ca produsele importate să nu respecte regulile europene privind agricultura ecologică.
- Evaluare scrisă a riscurilor – România trebuie să creeze și să actualizeze frecvent o evaluare a riscurilor specifică importurilor de produse ecologice.
- Trasabilitate completă – toate transporturile trebuie controlate la postul de control la frontieră sau la punctul de punere în liberă circulație desemnat în documentele și sistemele europene.
- Control ecologic și pentru produsele supuse controlului fitosanitar – verificarea fitosanitară nu poate înlocui controlul obligatoriu privind statutul ecologic al mărfii.
- Cooperare între instituții și vamă – autoritățile competente trebuie să instituie mecanisme eficiente de cooperare și schimb de informații inclusiv cu Autoritatea Vamală Română.
- Reguli clare privind probele și analizele – procedurile trebuie să includă eșantionarea în funcție de risc, iar testele de laborator trebuie selectate ținând cont de produs, originea sa și riscul de utilizare a unor substanțe neautorizate în agricultura ecologică.
Ultima recomandare are o legătură directă cu constatarea privind cele cinci teste efectuate la 582 de transporturi: Comisia solicită nu numai mai multe controale atunci când riscul o justifică, ci și alegerea unor analize relevante pentru verificarea conformității ecologice.
Cele 12 recomandări pot fi consultate integral în capitolul 8 al raportului Comisiei Europene.
România a transmis un răspuns la recomandările auditului
Raportul nu a rămas fără răspuns. Comisia Europeană a publicat, la 19 mai 2026, atât raportul final, cât și documentul separat intitulat „Competent Authority response to report recommendations – AGRI 2024-0003 – Romania”, care conține răspunsul autorității competente române la recomandările formulate.
Descarcă răspunsul autorității competente din România la recomandările auditului.
Documentele sunt publicate și centralizat pe pagina oficială a Comisiei Europene privind controalele din agricultura ecologică.
Raportul identifică Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale drept autoritatea competentă centrală în sistemul agriculturii ecologice. În controlul efectiv al importurilor sunt implicate însă mai multe instituții, între care ANSVSA, Autoritatea Națională Fitosanitară și Autoritatea Vamală Română. Din acest motiv, Comisia denumește documentul oficial „răspunsul autorității competente”, și nu exclusiv „răspunsul MADR”.
Raportul de audit consemnează și că MADR informase echipa Comisiei că lucra la completarea catalogului național comun de măsuri aplicabile în cazul neconformităților din agricultura ecologică.
Creșterea de 244% și auditul nu demonstrează automat o legătură
Creșterea importurilor ecologice către România și deficiențele constatate în sistemul de control trebuie analizate împreună, dar nu confundate.
Auditul a analizat în principal controalele efectuate între 1 ianuarie 2022 și 1 mai 2024. Creșterea cu 244%, în schimb, este calculată pentru întregul an 2024 în raport cu 2023.
Prin urmare, documentele Comisiei nu permit concluzia că majorarea importurilor ar fi fost cauzată de deficiențele sistemului de control sau că produsele importate în România ar fi fost neconforme.
Ele arată însă că, într-o perioadă în care volumul importurilor ecologice către România crește puternic, capacitatea instituțiilor de a selecta transporturile în funcție de risc, de a efectua controale fizice și analize relevante și de a asigura trasabilitatea devine cu atât mai importantă.
Miza este și una de concurență pentru producătorii ecologici din UE
Produsele provenite din afara Uniunii Europene și comercializate ca ecologice trebuie să îndeplinească cerințele sistemului european aplicabil importurilor și să treacă prin controalele prevăzute de legislație.
Eficiența acestor controale este importantă nu doar pentru protejarea consumatorilor și pentru credibilitatea siglei ecologice europene, ci și pentru concurența dintre produsele importate și producătorii ecologici din România și din restul UE, care sunt supuși sistemului de certificare și control.
Auditul Comisiei nu afirmă că importurile ecologice către România sunt, în ansamblu, neconforme. Concluzia sa este că sistemul existent în perioada auditată avea o serie de deficiențe care trebuiau remediate pentru a oferi garanții mai solide privind controlul produselor ecologice importate.
În contextul în care importurile ecologice către România au crescut cu 244% într-un singur an, următorul aspect important este modul în care autoritățile române au pus în practică cele 12 recomandări și măsurile asumate în răspunsul transmis Comisiei Europene.