Un experiment desfășurat timp de zece ani în Franța arată că există o posibilă „a treia cale” între agricultura convențională și agricultura ecologică.
Prin „a treia cale”, cercetătorii INRAE nu se referă la agricultura ecologică. În sistemele testate au fost eliminate complet produsele pentru protecția plantelor – erbicide, fungicide, insecticide și tratamente pentru semințe –, însă au fost permise în continuare îngrășămintele minerale, iar lucrările solului, inclusiv arătura, au putut fi utilizate atunci când a fost necesar.
Practic, obiectivul a fost testarea unui sistem agricol în care culturile să beneficieze de fertilizare convențională, dar protecția lor să se bazeze în principal pe prevenție, rotații lungi, alegerea soiurilor, diversificarea culturilor și intervenții mecanice, nu pe pesticide.
Experimentul, denumit Rés0Pest, a început în 2012 și a fost coordonat de Institutul Național Francez pentru Cercetare în Agricultură, Alimentație și Mediu – INRAE. Au fost analizate nouă sisteme de cultură amplasate în regiuni diferite ale Franței, dintre care cinci sisteme de culturi arabile și patru sisteme de policultură-creșterea animalelor.
Rezultatele publicate după aproximativ zece ani de experimentare arată că producția vegetală fără pesticide este posibilă din punct de vedere tehnic și, în anumite situații, poate fi și rentabilă economic.
Rotații de până la nouă ani în locul combaterii chimice
Una dintre principalele modificări a fost lungirea și diversificarea rotației.
Sistemele experimentale au utilizat rotații de 5 până la 9 ani, combinând culturi cu perioade diferite de semănat și plante din familii botanice diferite.
Scopul a fost reducerea naturală a presiunii exercitate de buruieni, boli și dăunători.
În loc să intervină după apariția problemei cu un pesticid, cercetătorii au încercat să reducă probabilitatea apariției acesteia.
Printre măsurile utilizate s-au numărat:
- alternarea culturilor de toamnă cu cele de primăvară;
- culturile de acoperire;
- culturile asociate;
- amestecurile de soiuri;
- alegerea unor varietăți mai rezistente;
- gestionarea resturilor vegetale;
- curățarea utilajelor pentru limitarea răspândirii buruienilor și agenților patogeni;
- combaterea mecanică;
- utilizarea arăturii atunci când gradul de îmburuienare o impunea.
Acest lucru arată că renunțarea la pesticide presupune în primul rând schimbarea sistemului de cultură, nu simpla eliminare a unor produse din tehnologia existentă.
Producțiile au fost mai mici decât în convențional, dar nu în toate situațiile
În ansamblu, producțiile obținute fără pesticide au fost mai reduse decât cele realizate în sistemele convenționale cu protecție chimică.
Diferențele au variat însă în funcție de cultură, an, sol și condițiile climatice.
În unele situații, producțiile s-au apropiat de cele convenționale sau chiar le-au depășit. Pentru anumite culturi, nivelurile obținute au fost mai ridicate decât cele observate în sistemele ecologice utilizate ca referință.
Concluzia importantă pentru fermieri este că eliminarea pesticidelor nu înseamnă automat pierderea unei părți foarte mari din producție, dar rezultatele devin mai dependente de calitatea managementului agronomic și de condițiile fiecărui an.
Buruienile au reprezentat principala dificultate
Cea mai mare problemă întâlnită în cele zece sezoane nu a fost reprezentată de bolile sau dăunătorii culturilor, ci de buruieni.
Mai ales buruienile perene au fost dificil de controlat fără erbicide.
Pentru menținerea lor sub control au fost necesare rotații bine proiectate, intervenții mecanice și, în unele cazuri, arătura.
Rezultatul este relevant inclusiv pentru fermele care nu intenționează să renunțe complet la erbicide, dar urmăresc reducerea utilizării acestora. O rotație mai diversificată și alternarea epocilor de semănat pot reduce presiunea buruienilor și dependența de combaterea chimică.
Experimentul a evidențiat și importanța prevenirii acumulării rezervei de semințe în sol. Dacă o buruiană este lăsată să producă semințe într-un an, consecințele pot fi resimțite în mai multe culturi următoare.
Bolile și dăunătorii nu s-au agravat de la an la an
Un rezultat important al experimentului a fost faptul că, pe parcursul celor zece ani, pagubele provocate de boli și dăunători nu au prezentat o tendință generală de creștere.
Acest lucru sugerează că rotația, diversificarea culturilor, alegerea varietăților și celelalte măsuri preventive pot împiedica instalarea unor probleme fitosanitare tot mai grave.
Într-un asemenea sistem, genetica plantelor capătă însă o importanță mult mai mare. Atunci când fermierul nu mai dispune de o intervenție fungicidă sau insecticidă curativă, rezistența și toleranța soiului devin componente directe ale strategiei de protecție.
Cât de rentabile au fost sistemele testate?
INRAE a analizat performanța economică a patru platforme importante de culturi arabile: Auzeville, Bretenière, Estrées-Mons și Grignon.
Raportat la salariul minim francez și la munca unui agricultor, veniturile estimate s-au încadrat astfel:
- aproximativ 20% dintre situațiile an-locație au generat echivalentul a 1–2 salarii minime;
- 45% au generat 2–3 salarii minime;
- 35% au depășit echivalentul a 3 salarii minime.
Rezultatele nu înseamnă că orice fermă care elimină pesticidele va deveni automat profitabilă. Performanțele au diferit între locații și între ani.
Ele demonstrează însă că există sisteme fără pesticide care pot susține o activitate agricolă profitabilă, chiar și fără acordarea unui preț premium special produselor obținute în acest mod.
Diversificarea culturilor trebuie corelată cu piața
O rotație de șapte, opt sau nouă ani poate fi foarte eficientă agronomic, dar introduce și o problemă economică: fermierul trebuie să găsească piață pentru mai multe tipuri de produse.
O cultură poate fi excelentă pentru întreruperea ciclului unei buruieni sau al unui agent patogen, dar poate deveni dificil de justificat dacă nu există cumpărători în zonă.
De aceea, cercetătorii consideră că dezvoltarea unor asemenea sisteme depinde și de crearea unor filiere comerciale pentru culturile de diversificare.
Pentru fermieri, rotația trebuie analizată simultan din două perspective: ce problemă agronomică rezolvă cultura și ce posibilități de valorificare are producția.
Ce poate folosi imediat un fermier, chiar fără să renunțe complet la pesticide
Rezultatele proiectului Rés0Pest pot fi utile și fermelor convenționale care urmăresc doar reducerea tratamentelor.
Prima măsură este diversificarea rotației. Introducerea unor culturi cu epoci diferite de semănat poate întrerupe ciclul unor buruieni, boli și dăunători.
A doua este alegerea atentă a soiurilor. Rezistența genetică poate reduce necesitatea unor intervenții ulterioare și poate oferi mai multă siguranță în anii favorabili apariției bolilor.
O altă direcție este folosirea mai eficientă a combaterii mecanice și a culturilor de acoperire, integrate într-o strategie pe mai mulți ani.
În același timp, igiena utilajelor și gestionarea resturilor vegetale pot limita transferul semințelor de buruieni și al agenților patogeni între parcele.
Pentru o fermă comercială, cea mai prudentă abordare nu este eliminarea bruscă a tuturor pesticidelor, ci testarea treptată a unor tehnologii cu inputuri reduse, pe suprafețe controlate.
Producția, costurile cu inputurile și lucrările mecanice, consumul de combustibil, gradul de îmburuienare și marja obținută trebuie urmărite împreună, timp de mai mulți ani.
Ce demonstrează de fapt experimentul francez
Rés0Pest nu demonstrează că pesticidele pot fi eliminate pur și simplu dintr-o tehnologie convențională și că fermierul va obține aceleași rezultate.
Demonstrează altceva: un sistem agricol poate funcționa fără pesticide dacă este proiectat de la început pentru această situație.
Într-o asemenea fermă, rotația devine un instrument de protecție a plantelor, soiul devine o măsură preventivă, iar lucrările solului și culturile intermediare trebuie gândite la nivelul întregii succesiuni de culturi.
După zece ani, cele nouă platforme franceze arată că o astfel de „a treia cale” între convențional și ecologic este posibilă, dar necesită mai multă planificare, o rotație diversificată și un management foarte atent al buruienilor.
Proiect: Rés0Pest – rețea experimentală coordonată de INRAE, începută în 2012, cu nouă sisteme experimentale din Franța.